Asezare Geografica

Asezare geografica

 

Suprafata totală a comunei Şandra este de aproximativ 5.486 ha; clima este temperat continentala cu slabe influente mediteraneene. Coordonatele geografice: 14 grade 48 minute longitudine estica, respectiv 45 grade, 40 minute latitudine nordica.

Teritoriul intravilan însumează pe total comună 492,23 ha, iar terenul extravilan este de 4.994,09 ha. Resursele naturale locale sunt petrolul, gazele naturale şi apele termale. Localităţile învecinate ale comunei sunt Variaş, Biled, Iecea, Satchinez, Bulgăruş şi Lovrin.

Condiţiile geografice deosebit de favorabile, în special particulărităţile solului şi subsolului, clima au favorizat pe aceste meleaguri o intensă şi stabilă viaţă organizată.

Factorii naturali au un rol hotărâtor în formarea şi evoluţia solurilor. Caracteristic zonei este cernoziomul brun de pădure care corespunde stepei temperat-continentale cu influenţa climatului mediteranean (soluri încadrate în grupa l de fertilitate). Aşadar, clima primeşte influenţe mediteraneene din sud. Are un caracter temperat (media anuală fiind de 10,5 grade Celsius), cu veri călduroase, ierni nu prea friguroase, primăveri destul de timpurii şi toamne uneori foarte lungi.cropped-sandra21.jpg

Media precipitaţiilor anuale este de 520 l/mp, cu variaţii de la 366 la 732 l/mp. Cele mai multe precipitaţii cad în perioada de primăvară – vară în lunile mai – august, întâlnindu-se şi ploi cu caracter torenţial însoţite de căderi de grindină. Vântul dominant este Austrul, care bate aproape tot timpul anului, simţindu-se acut atât de locuitori, cât şi de culturile agricole, îndeosebi din cauza lipsei unei zone împădurite de protecţie.

Zona de câmpie este folosită pentru diferite culturi: grâu, porumb, orz, ovăz, secară, leguminoase, plante textile, plante oleaginoase şi alte plante industriale, zarzavaturi şi plante de nutreţ, livezi cu pomi fructiferi şi viţa-de-vie

Vegetaţia dominantă este cea ierboasă. Vegetaţia arborescentă este caracterizată prin prezenţa salcâmului, dudului şi plopului, iar cea a arbuştilor prin porumbar şi păducel. Buruienile cele mai frecvente şi dăunătoare culturilor agricole sunt: pălămida, murul, albăstriţa, macii, loboda, iar în ultimul timp s-a extins sorgul.

În ceea ce priveşte fauna, această zonă este propice popândăului, hârciogului, dihorului de stepă, iepurelui, iar dintre speciile de păsări amintim: ciocârlia de câmp, prepeliţa, potârnichea, fazanul, graurii şi dumbrăvencile.